Despre oameni simpli

"Oamenii nostrii din popor, oamenii pamantului, au trait o viata mai echilibrata si nu rareori mai profunda decat a noastra, care nu rareori inseamna o demisie a moralei. Apropiati de natura vie, bogata si multiforma, inarmati cu o stiinta a tuturor amanuntelor in marea masa a tainelor ce se deschid continuu, mesteri artisti si artisti mesteri, sensibili la intreaga gama de forme si culori a lumii aparente si la puterile celei ascunse, stapani ai virtutilor care fac din lut esente, oamenii acestia mai putini evoluati material, simplii si inapoiatii confortului, ne intrec deseori in intelepciune si virtute.

Plini de elan sau masurati, delicati sau aspri, dar intotdeauna sinceri si demni in fata problemelor vietii, acesti oameni la care simplitatea inseamna esentialitate, imbina munca cu cantul, durerea cu surasul si setea de adevar cu frumusetea.

Ei nu cunosc ca noi toate minunile stiintei si ale tehnicii, dar cunosc sporul ascuns al lucrurilor si sensul darurilor naturii umane. Din traditie sau din carte, ei fauresc totul prin sfortare proprie, din experienta mereu innoita cu fiecare ins ce vine pe lume.

O intuitie vie si adanca, un elan creator fara limita, o comuniune perfecta cu lumea inconjuratoare - acel real viu si tainic, nu acela mort si banal al unor pretinsi carturari - aspiratie copilareasca spre cer care niciodata nu le-a ramas pe de-a-ntregul inchis, acestea sunt insusirile unor oameni care cu prea multa usurinta au fost socotiti mizerabili.

Cine este acela care bate la portile cerului sa-i deschida soarele camarile sale de foc? Sa-l cautam in fiecare din noi!"

(Ernest Berne - Cel ce urca muntele)

0 Response to "Despre oameni simpli"

Trimiteți un comentariu

powered by Blogger | WordPress by Newwpthemes | Converted by BloggerTheme